Cauze
Cocigodinia poate fi declanșată de o varietate de factori, adesea legați de traumatisme sau presiune cronică asupra zonei. Cele mai comune cauze includ:
- Traumatisme directe: O căzătură pe șezut, o lovitură directă în zona coccisului sau chiar un accident sportiv pot duce la fracturi, luxații sau contuzii ale coccisului și țesuturilor înconjurătoare.
- Presiune repetată din așezat: Statul prelungit pe suprafețe dure sau incomode (de exemplu, scaune tari, biciclete fără șa adecvată), mai ales în cazul persoanelor cu o anatomie care pune presiune direct pe coccis, poate irita zona.
- Nașterea: În timpul nașterii vaginale, coccisul poate fi supus unei presiuni semnificative sau chiar poate suferi o leziune (luxație, fractură) în timpul expulziei fătului.
- Hipermobilitate sau hipomobilitate a coccisului: O mobilitate excesivă sau, dimpotrivă, o rigiditate prea mare a articulației sacrococigine (între sacru și coccis) poate genera durere.
- Modificări degenerative: Artrita sau degenerarea discului intervertebral adiacent pot contribui la durere.
- Greutatea corporală: Atât obezitatea (care pune presiune suplimentară), cât și greutatea corporală prea mică (lipsa amortizării) pot fi factori de risc.
- Activități repetitive: Ciclismul, canotajul sau alte sporturi care implică presiune constantă pe zona fesieră.
- Cauze mai puțin frecvente: Infecții, tumori sau chisturi pilonidale pot, de asemenea, să provoace durere în această regiune, deși sunt mai rare.
Simptome
Simptomatologia cocigodiniei este, în primul rând, dominată de durerea localizată în zona coccisului. Această durere poate varia în intensitate și caracter, fiind adesea descrisă ca:
- Ascuțită, înțepătoare
- Apăsătoare, surdă
- Pulsatilă
- Arzătoare
Durerea este, de regulă, accentuată sau declanșată de:
- Statul jos: În special pe suprafețe dure sau pentru perioade lungi de timp.
- Trecerea din șezut în picioare: Schimbarea poziției poate provoca o durere ascuțită.
- Defecație: Mișcările intestinale pot pune presiune pe coccis și agrava durerea.
- Activitate fizică intensă: Anumite exerciții sau mișcări pot exacerba simptomele.
- Palparea directă a coccisului: Zona este adesea foarte sensibilă la atingere.
Alte simptome posibile includ:
- Disconfort local: O senzație constantă de presiune sau disconfort în zona coccisului.
- Posibilă iradiere: Durerea poate iradia către fese, partea superioară a coapselor sau chiar către zona lombară inferioară.
- Dificultăți la aplecare: Mișcările care implică aplecarea trunchiului pot fi dureroase.
Diagnostic și Evaluare
Diagnosticul Cocigodiniei se bazează pe istoricul medical al pacientului, examenul clinic și, adesea, pe investigații imagistice pentru a exclude alte cauze sau a identifica leziuni specifice.
Procesul de diagnosticare și evaluare este realizat de către un medic ortoped, medic de Recuperare medicală sau neurochirurg și include:
- Anamneza detaliată: Discuția despre momentul debutului durerii, factorii declanșatori, caracterul durerii și impactul asupra activităților zilnice.
- Examenul clinic: Medicul va palpa coccisul pentru a identifica punctele dureroase și va evalua mobilitatea coccisului prin examinare digitală transrectală (care poate evalua hipo/hipermobilitatea).
- Investigații imagistice: Acestea sunt cruciale pentru a identifica eventuale anomalii structurale sau patologii subiacente:
- Radiografia coccisului: Efectuată în proiecții standard și, uneori, în poziție de șezut și de stat în picioare, pentru a evalua mobilitatea și alinierea coccisului. Poate evidenția fracturi, luxații sau modificări degenerative.
- Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN): Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi (ligamente, mușchi), ale măduvei spinării și poate identifica inflamații, tumori, chisturi sau alte cauze neurologice sau inflamatorii ale durerii. Este adesea considerată standardul de aur pentru evaluarea detaliată.
- Tomografia computerizată (CT): Poate fi utilizată pentru o vizualizare mai detaliată a structurii osoase a coccisului și a sacrului.
În unele cazuri, o injecție locală cu anestezic la nivelul coccisului poate servi și ca test diagnostic: dacă durerea dispare complet după injecție, confirmă că sursa durerii este localizată în acea zonă.
Tratament și Recuperare
Obiectivul principal în tratamentul Cocigodiniei este:
- ameliorarea durerii
- restabilirea funcționalității.
La OrthoSpine, abordăm cocigodinia printr-un plan de tratament conservator, personalizat, care include:
- Kinetoterapie: Exerciții specifice pentru a întări mușchii planșeului pelvian și abdominali, a îmbunătăți postura și flexibilitatea zonei lombare și pelviene. Kinetoterapeutul va învăța pacientul mișcări corecte pentru a reduce presiunea asupra coccisului.
- Fizioterapie: Utilizarea agenților fizici pentru a reduce durerea și inflamația. Aceasta poate include electroterapie (TENS), ultrasunete, Laser de Înaltă intensitate.
- Terapie manuală: Tehnici blânde de mobilizare a coccisului sau a structurilor adiacente, efectuate de un fizioterapeut specializat, pentru a restabili mobilitatea normală a articulației sacrococigine.
- Terapii adjuvante:
- Utilizarea pernelor speciale (inelare sau în formă de pană): Acestea sunt concepute pentru a reduce presiunea directă asupra coccisului în timpul șezutului.
- Managementul durerii: Medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), analgezice sau, în cazuri selecționate, injecții locale cu corticosteroizi sau anestezice.
- Consiliere posturală: Instruirea pacientului despre posturi corecte de șezut și mișcări care evită iritarea coccisului.
- Educația pacientului: Oferim informații detaliate despre condiție și strategii de auto-gestionare pentru a preveni recurența.
