Main image

Sindrom de tunel carpian

Afecțiuni musculo-scheletate

Sindrom de tunel carpian

Sindrom de tunel carpian

Ce este Sindromul de Tunel Carpian?
Sindromul de Tunel Carpianeste o afecțiune comună a mâinii și încheieturii, caracterizată prin comprimarea nervului median la nivelul pumnului. Nervul median este un nerv important care traversează antebrațul și trece printr-un pasaj îngust la nivelul încheieturii, numit “tunel carpian”. Acest tunel este format de oasele mici ale încheieturii mâinii (carpiene) și de un ligament puternic (ligamentul carpian transvers).

Atunci când spațiul din interiorul tunelului carpian se îngustează sau țesuturile din jurul nervului median se inflamează și se umflă, nervul este comprimat, ducând la apariția unor simptome specifice și adesea deranjante.


Cauze

Sindromul de Tunel Carpian poate fi cauzat de o varietate de factori, adesea legați de suprasolicitarea sau de poziția încheieturii mâinii:

  • Poziții menținute prelungit: Menținerea încheieturii mâinii în flexie (îndoire în jos) sau extensie (îndoire în sus) pentru perioade lungi, mai ales împotriva unei suprafețe dure (ex: tastatul fără suport adecvat, utilizarea mouse-ului, anumite activități manuale).
  • Activități repetitive: Mișcări repetitive și solicitante ale încheieturii mâinii și degetelor, cum ar fi:
    • Tastatul și utilizarea mouse-ului.
    • Scrisul de mână intens.
    • Utilizarea uneltelor vibratoare (șurubelnițe electrice, ciocane pneumatice).
    • Activități manuale repetitive (asamblare, ambalare, croitorie).
  • Traumatisme locale: Fracturi sau luxații ale încheieturii mâinii, care pot modifica anatomia tunelului carpian.
  • Afecțiuni medicale: Anumite condiții de sănătate pot crește riscul de STC, incluzând:
    • Artrita reumatoidă și alte forme de artrită.
    • Diabetul zaharat.
    • Afecțiuni tiroidiene (hipotiroidism).
    • Sarcina: Retenția de lichide poate provoca umflarea țesuturilor și compresia nervului.
    • Obezitatea.
  • Variații anatomice: Unele persoane pot avea un tunel carpian natural mai mic, predispunând la compresie.


Simptome

Simptomele Sindromului de Tunel Carpian apar de obicei progresiv și se manifestă în zona inervată de nervul median:

  • Amorțeală și furnicături (parestezii): Acestea sunt cele mai comune simptome și afectează, de regulă, degetul mare, arătătorul, mijlociul și jumătatea dinspre degetul mare a inelarului. Simptomele sunt adesea mai pronunțate noaptea sau dimineața, trezind pacientul din somn, dar pot apărea și în timpul zilei la efectuarea anumitor activități.
  • Durere și senzație de arsură: Resimțite în palmă, degete, și uneori iradiind spre antebraț și chiar spre umăr.
  • Slăbiciune la prindere (gripă): Dificultăți în a ține obiecte, a strânge pumnul sau a efectua mișcări fine. Pacienții pot simți că le scapă obiecte din mână în mod neașteptat.
  • Dificultăți de manipulare: Acțiuni precum încheierea nasturilor, scrisul sau manevrarea obiectelor mici pot deveni dificile.
  • Senzație de umflătură în mână: Chiar dacă nu există o umflătură vizibilă.
  • Atrofie musculară (în cazuri avansate): În forme severe și netratate, mușchii de la baza degetului mare se pot atrofia, ducând la o slăbiciune permanentă.


Diagnostic și Evaluare

Diagnosticul Sindromului de Tunel Carpian este stabilit de către un medic specialist (neurolog, ortoped sau medic de recuperare medicală) pe baza unei evaluări complete:

  • Anamneză detaliată: Medicul va discuta cu dumneavoastră despre debutul și evoluția simptomelor, istoricul medical, activitățile profesionale și personale care ar putea contribui la afecțiune.
  • Examen fizic: Medicul va evalua sensibilitatea în zona inervată de nervul median, forța musculară și va efectua teste specifice care reproduc simptomele.
  • Investigații paraclinice (imagistice și funcționale):
    • Electromiografie (EMG) și Teste de Conducere Nervoasă (NCS): Acestea sunt investigațiile de aur pentru diagnostic. Ele măsoară viteza și intensitatea impulsurilor electrice de-a lungul nervului median la nivelul tunelului carpian, confirmând compresia nervoasă și evaluând severitatea acesteia.
  • Ecografia musculo-scheletală: Permite vizualizarea directă a nervului median la nivelul tunelului carpian, putând evidenția umflarea nervului, prezența lichidului în jurul acestuia sau alte structuri care ar putea contribui la compresie (ex: chisturi, anomalii vasculare).

Tratament și Management
Tratamentul Sindromului de Tunel Carpian vizează:

  • ameliorarea simptomelor
  • decomprimarea nervului median
  • restabilirea funcționalității mâinii

Abordarea este inițial conservatoare (non-chirurgicală), iar chirurgia este considerată doar în cazurile severe sau atunci când tratamentul conservator nu a fost eficient.


Tratamentul conservator poate consta în:

  1. Ortezare (Atele):
    • Purtarea unei orteze de noapte (o atelă care menține încheietura în poziție neutră) este adesea prima linie de tratament. Aceasta previne flexia excesivă a încheieturii în timpul somnului, reducând presiunea asupra nervului median și ameliorând simptomele nocturne. În unele cazuri, orteza poate fi purtată și în timpul zilei.
  2. Fizioterapie și Kinetoterapie: 
    • Terapie manuală: Mobilizări blânde ale încheieturii și ale țesuturilor moi pentru a îmbunătăți mobilitatea și a reduce aderențele.
    • Exerciții de stretching: Pentru mușchii și ligamentele din jurul încheieturii mâinii.
    • Exerciții de glisare nervoasă (nerve gliding exercises): Mișcări specifice concepute pentru a ajuta nervul median să alunece mai ușor prin tunelul carpian, reducând iritația.
    • Exerciții de întărire: Pentru mușchii mâinii și antebrațului, pe măsură ce simptomele se ameliorează.
    • Electroterapie: Utilizarea modalităților precum ultrasunete, laserterapie, CareTherapy, Deep Oscillation, TENS pentru a reduce inflamația și durerea.
  3. Medicație: Medicul poate prescrie:
    • Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Pe cale orală sau topică, pentru a reduce inflamația și durerea.
    • Infiltrații cu corticosteroizi: O injecție cu un corticosteroid puternic în tunelul carpian poate reduce rapid inflamația și umflătura, oferind o ameliorare temporară semnificativă. Aceasta este adesea efectuată sub ghidaj ecografic pentru precizie.


Chirurgia este recomandată în cazurile severe, atunci când simptomele sunt persistente și invalidante, când există slăbiciune musculară semnificativă sau atrofie, sau când tratamentul conservator nu a avut succes după o perioadă de 6-12 luni.

Recuperarea post-chirurgicală este importantă și implică fizioterapie pentru a restabili forța, mobilitatea și funcția mâinii.

La OrthoSpine, abordăm Sindromul de Tunel Carpian cu un plan de recuperare complex și personalizat, axat pe metode non-invazive, pentru a vă ajuta să recâștigați controlul asupra mâinii și să vă reluați activitățile zilnice fără durere sau amorțeală. Programează-te acum la 0762 239 070 pentru o evaluare și un plan de tratament personalizat!